"Bautura" veacului acestuia

   Rasfoind din nou cartea "Estetica muzicii sacre" de Cezar Geanta am descoperit cateva idei care m-au pus pe ganduri. Tema dezbatuta in capitolul care m-a impresionat este aceea ca, gusturile noastre in materie de muzica, vestimentatie, inchinare, sunt trecute prin filtrul placerii. Daca ne place ceva, acel ceva devine si frumos si bun. Si nu exista gandire mai gresita ca aceasta.
    Paragraful pe care l-am citit, a starnit in mine responsabilizare in privinta alegerilor pe care le fac in toate domeniile de interes ale vietii. Desi traim intr-o lume a consumerismului care traieste dupa motto-ul " Nu conteaza daca un lucru e bun sau rau din moment ce iti place", asta nu te absolva de responsabilitatea de a stii sa filtrezi ce ti se ofera si a nu mai inghiti inconstient gunoaiele cu care te indoapa ceilalti. Cred ca traim intr-un timp in care vigilenta in toate aspectele vietii este imperios necesara. Cred ca in niciun veac fortele intunericului nu au reusit sa lucreze atat de subtil si in acelasi timp cu atata libertate ca acum. Se pare ca traim acel timp in care se implineste  sub ochii nostri versetul biblic care ne avertizeaza de viclenia si libertatea de care dispune diavolul: "Vai de voi pamant si mare caci Satana s-a pogorat la voi cuprins de o manie mare si cauta pe cine sa inghita" 1 Petru 5:8.  Putem observa cum el isi desfasoara puterea, din  experientele noastre zilnice. De aceea, cred ca e  nevoie stringenta sa ne facem  timp ca sa ne cercetam simtamintele, gusturile si mai ales sa ne intoarcem la un "Asa zice Domnul" si sa lasam in urma noastra acel "asa imi place". Stiu ca nu este usor. Am constat lucrul acesta pe pielea mea. Cu cat incerci mai mult sa te apropii de Dumnezeu, cu cat iei noi hotarari de a schimba modul de viata, cu atat cel rau asterne in calea ta diverse obstacole cu scopul de a te tine pe terenul lui. Insa stim ca daca nazuinta noastra continua este sa fim cu El si ne luptam zilnic sa umblam cu Dumnezeu, El ne va da biruinta in aceasta lupta care se va intensifica din ce in ce mai mult. Asa ne-a promis, ca va fi alaturi de noi. Indiferent cat de grea va fi aceasta lupta!
In continuare voi reda paragraful pe care l-am amintit mai sus:

   " In ultima carte a Bibliei, printre nenumarate metafore si simboluri, gasim sintagma "vinul Babilonului" cu care "s-au imbatat" neamurile si imparatii pamantului ( Apoc. 17,2; 18,3).
Ni se spune ca, in vremea din urma, acest vin va deveni o bautura universala, ceva asemanator cu Coca Cola.
    Majoritatea comentariilor sustin ca vinul babilonian reprezinta o ideologie satanica din vremea sfarsitului, prin care vor fi amagite masele de oameni credinciosi si necredinciosi deopotriva. Aceasta ideologie va acapara toate mijloacele mass-media, va dirija orientarea gusturilor artistice, vestimentare, modul de viata, mentalitatile si conceptiile filozofice ale oamenilor tineri si maturi, va atenta la demolarea si anihilarea principiilor artei traditionale, a doctrinei adevarate crestine si chiar a comportamentului uman, incurajand cele mai aberante forme de manifestare in domeniul artei, religiei,sexului,etc.
     Iata cateva dintre 'ingredientele" vinului babilonian pentru a ne da seama de amploarea si pericolul pe care il reprezinta aceasta " cultura noua":
1) Doctrina nemuririi sufletului si consecinta ei fireasca- spiritismul
2) Terapia prin bioenergie care implica o colaborare si o acceptare a acestei colaborari cu "energiile" Satanei
3) Pornografia si perversiunile sexuale
4) Miscarea feminista exacerbata
5) Proliferarea religiilor orientale
6) New Age
7) O.Z.N., "Razboiul Stelelor", desene animate cu violenta, spiritsm
8) Muzica distractiva cu toate formele si genurile ei ca inlocuitor al adevaratei arte muzicale clasice.
9) Astrologia( zodiacul, horoscopul)
    Dintre toate aceste mijloace folosite de vrajmas pentru desfiintarea adevaratei credinte, arte si culturi, cel mai eficient mijloc se pare a fi cel de la punctul 8. De ce? Pentru ca muzica ocoleste organul de control al fiintei umane (ratiunea), ea se adreseaza direct subconstientului si afectelor.
     Acest fapt este benefic in cazul muzicii inspirate de Dumnezeu, dar este devastator in cazul muzicii inspirate de celalalt stapan. In muzica "rock and roll" exista drog,sex,razvratire impotriva lui Dumnezeu si a oricarei ordini sociale, satanism,idolatrie,alienare psihica, spiritism.
     Un spirit strain de Dumnezeu si impotriva lui Dumnezeu, in forme deosebit de subtile, se strecoara insa neobservat de cei mai multi credinciosi, chiar in muzica de cult!
     Acest vin al Babilonului este dozat atat de maiestrit si de insistent, pornind de la cantitati infinitezimale, intr-o gradatie si varietate uimitoare, incat el este agreat chiar si de catre unii slujitori ai altarului, producand dependenta si dorinta dupa o concentratie crescanda, asemenea unui drog.
      Iata principalul pericol care poate submina fidelitatea noastra fata de Dumnezeu, determinandu-ne a-I servi in mod formal si in realitate, tagaduindu-L." (Cezar Geanta,Estetica muzicii sacre,pag.58-60)
      Nu am pregatirea necesara ca sa pot vorbi despre domeniul acesta minunat si vast al muzicii, de aceea am redat paragraful cuvant cu cuvant. Ceea ce m-a uimit si m-a facut sa imi ridic mari semne de intrbare a fost afirmatia pe care am subliniat-o mai sus. Vinul Babilonian este agreat chiar si de catre slujitorii altarului. Atentie!!! Cat de usor putem fi dusi in eroare de acesti cunoscatori ai muzicii ( unii dintre ei "slujitori ai altarului" )care de fapt nu il slujesc pe Dumnezeu ci pe Satana. Domnul sa ne dea intelepciune ca sa  deschidem ochii si sa vedem ceea ce nu am vrut sa vedem pana acum. Si sa facem cele mai bune alegeri in privinta muzicii, sa ascultam doar acea muzica ce ne inobileaza. Pentru ca in ziua aceea cand vom sta inaintea lui Dumnezeu nu ceilalti vor raspunde pentru noi, ci fiecare va raspunde pentru el!

Iarna si vara

Doua anotimpuri imi sunt foarte dragi: iarna si vara.Iarna aceasta a fost speciala pentru mine. Si asta pentru ca am fost in tara si nu in alta parte. Au trecut doua ierni fara sa ma bucur de zapada.Dar iarna aceasta am avut parte de ea, nu s-a lasat foarte mult asteptata.
 Cred ca in urma cu doua saptamani s-a intamplat sa ninga cu fulgi foarte mari, asa ca in basme. Am iesit afara si am privit in sus. Sunt fascinata de dansul fulgilor de zapada. Da, ei chiar danseaza. Inainte sa se aseze pe pamant, raman acolo sus si se lasa purtati de adierea vantului ca intr-un dans magic..
E absolut fantastic sa privesti cum cerul cerne zapada. Cu putina imaginatie poti vedea pete galbui de parca iti vine sa crezi  ca acolo e ciurelul pentru  fulgii de nea, parca de acolo vin gramada. E ca si cand cerul si-ar deschide camara si ar turna peste noi splendoarea aceasta de zapada. Ma bucur ca regasesc in mine copilul de altadata care statea cu ochii atintiti in sus si cu limbuta scoasa ca sa prinda fulgii venind in zbor. E frumoasa iarna, are farmecul ei. Numai ca adultii nu prea mai stiu sa se bucure de ea. Se gandesc doar la faptul ca zapada se va topi si se va transforma intr-o baltoaca murdara. Dar pana acolo, de ce sa nu te bucuri de alb?  Acesta este paradoxul cu care se confrunta omul modern: fie traieste in trecut, fie traieste in viitor, si uita  sa traiasca prezentul si sa se bucure de el.



Desi nu a venit inca si mai are ceva vreme pana va veni, parca tanjesc si dupa zilele de vara. Mi-e dor de zilele acelea toride care se incheiau cu o ploaie torentiala. Chiar in seara aceasta, nu stiu de ce, mi-a venit dorinta de a ma plimba prin ploaie, dar o ploaie calduta asa ca cea de vara. Sa merg desculta prin ploaie si sa ma ud pana la piele. Sa ascult tunetele si sa las ca lumina fulgerelor sa imi brazdeze chipul.
Din nou gandul imi zboara la copilarie. Imi amintesc de o zi fierbinte de vara care s-a lasat pe la amiaza cu o ploaie torentiala. Imi amintesc ca pe atunci aveam cal si tatal meu a plecat ca sa il ia de la pasune. Mi-a spus sa intru in casa si sa trag totul din priza. Nu stiu cum s-a intamplat dar in ziua aceea eram doar eu si cu el acasa. Nu mi-a fost frica. Am intrat in casa si am privit pe fereastra. Incepuse sa bata un vant puternic care a luat praful pe deasupra si in timp ce il priveam pe tatal meu cum se indeparta, puteam sa observ cum vantul se intetea din ce in ce mai tare, in timp ce tatal meu fusese invaluit de colbul alburiu. Stiam ca se va intoarce si m-am rugat sa nu pateasca nimic. Am fost asa de fericita cand s-a intors.
 Ma asezam apoi in fata ferestrei ca  sa vad si sa ascult picaturile de ploaie care bateau in geam. Cand ploaia inceta, ieseam afara si imi placea sa stau in preajma tatalui meu care analiza sa vada daca ploaia udase bine pamantul. La sfarsit concluziona ca a fost o ploaie bunicica. Respiram impreuna aerul acela proaspat si placut de dupa ploaie. Mirosul pamantului incins  si udat de ploaie parca iti dadea o si mai mare pofta de viata si buna dispozitie.
Da... tot ceea ce face Dumnezeu este bun. Si anotimpurile sunt facute tot spre bucuria noastra. Asa ca, sa ne bucuram de viata!

Dragoste cu pumnul

De curând am vorbit cu o prietenă despre experienţa neplăcută prin care a trecut, aceea a divorţului. Cauza principală a despărţirii a fost violenţa cu care era tratată de soţul ei. La început a fost o palmă.. pe motivul că era prea cicălitoare. Iar el, ca un bărbat adevărat care se respectă s-a ghidat după proverbul " Gura bate fundul"- asta era pastila pe care i-o arunca de fiecare dată ca să îşi justifice comportamentul. Bineînţeles că după o palmă urmează şi altele. Şi au urmat şi altele ...


Pentru mine e relativ uşor să vorbesc despre violenţa domestică, să fiu, cum altfel decât împotriva unui astfel de comportament barbar pe care "cocoşii" îl manifestă în arena conjugală. Însă de multe ori am stat să mă gândesc ce aş face eu dacă aş trece printr-o experienţă similară. Cred că nu aş mai vorbi cu aceeaşi lejeritate ca acum. Că dacă ar fi să luăm exemplul prietenei guralive nici eu nu sunt prea departe. Atunci ce e de făcut? Ce soluţie să găsim pentru femeile cicălitoare? Una ar fi să nu se mărite. Fie că nu vor ele, sau... că nu le ia nimeni aşa. Bărbaţii, săracii se sperie să aibe lângă ei o nevastă cicălitoare şi le dăm şi lor dreptate pe de o parte. Nu numai noi ci şi înţeleptul Solomon care compară femeia cicălitoare cu o streaşină care pică întruna.Dacă ar fi să folosim comparaţia lui Solomon în limbaj contemporan, femeia cicălitoare ar fi asemănată cu picătura chinezească.
Dacă privim lucrurile dintr-o altă perspectivă, diferită de cea a lui Solomon, care doar "a pus diagnosticul" folosind această comparaţie, vom vedea conturându-se o altă realitate. Şi e foarte  simplă. Eu nu cred că femeia cicălitoare e cicălitoare că seamăna cu mamăsa sau cu taicasu. Asta zic de regulă majoritatea bărbaţilor bătuţi de soartă, care au parte de o astfel de soaţă. Dar alta e problema. Problema poate să fie la soţul ei. Dacă e cicălitoare, acesta poate fi felul ei de a-şi exprima nemulţumirea că nu i se oferă atenţie, afecţiune, apreciere,  doza de complimente pe care  o folosesc  bărbaţii cu atâta generozitate în perioada curteniei, dar de care uită cu desăvârşire după semnarea actului de căsătorie.
Cel mai bun exemplu care se potriveşte în cazul acesta, este copilul mic. Plânge el dacă nu îi este foame, sete, somn? Nu.. Ei.. ce simplu ar fi dacă bărbaţii s-ar gândi mai des la asta. Dacă în programul lor super încărcat femeia e pe undeva pe la sfârşitul listei ar fi cazul ca ea să fie printre lucrurile care au prioritate. Dacă nu, atunci să suporte cicăleala. Dar din păcate nu se mulţumesc doar să "îşi accepte soarta" , ci împăunaţii folosesc pumnul. În loc de sărut care i-ar închide gura doamnei lor, în loc de mângâiere şi cuvinte blânde care ar calma spiritul ei zbuciumat, folosesc jigniri care adâncesc rana provocată tot de indiferenţa lui.
Nu mi-am propus ca în acest articol să fiu avocatul sexului slab. Ştiu că de cele mai multe ori când apar neînţelegeri în cuplu, probleme sunt la ambele părţi implicate. Însă indiferent de situaţie pumnul sau oricare altă formă a violenţei , nu reprezintă  soluţia în a rezolva problemele din familie.
Alege să oferi dragoste printr-o privire caldă, printr-o sărutare, printr-o îmbrăţişare... dar niciodată să nu alegi să oferi dragoste, cu pumnul.